Prima
pagină sau Biblioteca
Acatist
pentru cei adormiţi
Cela ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre binele cel
vesnic, hotarând tuturor vremea si felul sfârsitului, iarta, Doamne pacatele
celor din veac adormiti, primeste-i în locasul luminii si bucuriei si
le deschide bratele parintesti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal
nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor
Tai!
Icosul 1
Pe
Adam cel cazut si pe tot neamul izbavindu-l de pierzarea cea vesnica,
ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tau, rasarindu-ne viata vesnica prin
Crucea si Învierea Lui, spre mila Ta nadajduim, asteptam Împaratia cea
nestricacioasa, a slavei, cerem împartasirea la Domnul celor adormiti
si ne rugam:
Tatal nostru, fa ca sa uite ei toate scârbele si întristarile pamântesti,
Tatal nostru, veseleste sufletele celor chinuiti în valurile vietii,
Tatal nostru, mângâie pe ei la sânul Tau, precum îsi mângâie mama copiii,
Tatal nostru, graieste lor: „Pacatele vi s-au iertat!”
Tatal nostru, primeste-i în limanul cel fericit si linistit,
Tatal nostru, deschide-le camarile îngerile si sfintilor,
Tatal nostru, pe parintii si fratii nostri cei adormiti învredniceste-i
vesnicelor Tale bunatati,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
2
Cuviosul
Macarie fiind luminat de stralucirea Celui preaînalt, a auzit glas de
la un popa idolesc: „Când va rugati voi, crestinii, pentru cei ce se chinuiesc
în iad, au bucurie si pagânii”. Este minunata puterea rugaciunilor crestinesti.
Cele de dedesubt prin aceasta se lumineaza, împreuna cu cei credinciosi
când cântam pentru toata lumea: Aliluia!
Icosul
2
Ne
aducem aminte de cuvântul lui Isaac Sirul, care spune: „Inima care iubeste
pe oameni si dobitoace, se roaga întotdeauna cu lacrimi si pentru ca toata
zidirea sa se curateasca”, deci si noi cu îndraznire cerem de la Dumnezeu
ajutor celor din veac adormiti, strigând unele ca acestea:
Tatal nostru, usureaza întristarea parintilor pentru pierderea fiilor,
Tatal nostru, cei ce nu te-au cunoscut pe pamânt, sa te cunoasca macar
în cer,
Tatal nostru, miluieste pe toti cei ce au fost îngropati fara rugaciuni,
Tatal nostru, primeste în locasurile Tale pe cei ce au murit naprasnic
de scârbe sau de bucurie,
Tatal nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea si odihna Sfintilor,
Tatal nostru, pentru rugaciunile celor ce au patimit fara vina, iarta
pe cei pacatosi,
Tatal nostru, celor adormiti usureaza-le întristarea cu nadejdea întâlnirii
în Sionul cel ceresc,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
3
Vinovati
suntem de necazurile lumii si de suferintele fapturilor necuvântatoare
si de suferintele nevinovatilor copii, fiindca în caderea omului s-a distrus
fericirea si frumusetea fapturii.
Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovati, Tu singur ai puterea a
ierta tuturor, deci iarta si întoarce lumii fericirea cea de demult ca
si cei morti si cei vii sa afle pacea strigând: Aliluia!
Icosul
3
Lumina
lina, Rascumparatorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe cruce pentru vrazmasii
Tai: „Parinte, iarta-le pacatul!” deci în numele iertarii tuturor alor
Tale, îndraznim si noi a ne ruga Tatalui pentru vesnica odihna a vrajmasilor
Tai si ai nostri.
Tatal nostru, iarta celor ce au varsat sânge nevinovat,
Tatal nostru, celor ce si-au facut bunastarea lor pe lacrimile aproapelui,
Tatal nostru, nu judeca pe cei ce ne-au obijduit pe noi cu clevetire si
cu nedreptate,
Tatal nostru, rasplateste cu mila pe toti cei obijduiti de noi,
Tatal nostru, fa ca aceasta rugaciune pentru ei, sa fie primita drept
taina împacarii,
Tatal nostru, rupe zapisul pacatelor paintilor si fratilor nostri raposati,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
4
Mântuieste,
Doamne, pe cei ce s-au sfârsit în suferinte grele prin ucideri, îngropati
de vii, mistuiti de grindina, de ger sau din cadere de la înaltime; deci
pentru întristarea sfârsitului lor, daruieste bucuria Ta cea nesfârsita
si vesnica, ca sa binecuvânteze vremea lor de suferinta ca timp al rascumpararii
lor, cântând: Aliluia!
Icosul
4
Daruiste,
Doamne, tuturor carora le-ai luat viata din frageda tinerete, tuturor
carora le-ai dat cununa cu spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea
pamânteasca, Mila Ta cea nesfârsita.
Tu le vei rasplati cu razele iubirii Tale nesfârsite dincolo de mormânt,
iar noi strigam asa:
Tatal nostru, rasplateste celor ce au murit sub sacinile grele ale ostenelilor,
Tatal nostru, primeste în camarile Raiului pe adormitii prunci si pe fecioare,
Tatal nostru, învredniceste-i veseliei la Cina Fiului Tau,
Tatal nostru, odihneste-i pe cei singuratici, orfani si straini pentru
care nu are cine sa se roage,
Tatal nostru, sa se stinga pacatele lor de razele calde ale atotiertarii
Tale,
Tatal nostru, daruieste robilor Tai mai înainte preaslviti parinti si
frati ai nostri haina alba a biruintei,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
5
Ai
daruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de
întelegere si de pocainta; la groaznica judecata se descopera desertaciunile
pamântesti; pornirile trupesti se linistesc, mintea cea semeata se smereste,
dreptatea cea vesnica se dscopera, deci si pacatosii cei îndaratnici în
credinta când sunt pe patul de moarte, marturisesc cum ca este Dumnezeu.
Pentru aceea ei vesnic cer îndurarea Ta strigând: Aliluia!
Icosul
5
Parinte
a toata îndurarea, Tu luminezi ziua cu soarele, Tu îndulcesti pamântul
cu roade, Tu veselesti lumea cu frumusetea, precum pe prieteni asa si
pe vrajmasii Tai; noi credem ca si dincolo de mormânt, în vesnicie, îndurarea
Ta este nesfârsita miluind chiar si pe pacatosii cei cu totul lepadati,
de aceea asa ne rugam:
Tatal nostru, ne întristam pentru hulitorii de sfintenie si pentru faradelegile
lor,
Tatal nostru, fa sa fie si asupra lor, voia Ta cea de mântuire,
Tatal nostru, fie-Ti mila de cei raniti cu necredinta cea pierzatoare,
Tatal nostru, iarta-i pe cei ce s-au sfârsit fara pocainta,
Tatal nostru, mântuieste pe cei ce s-au pierdut în pacate grele si întunecate,
Tatal nostru, fa ca sa se stinga flacara necredintei în marea Bunatatii
Tale,
Tatal nostru, Biruitorul iadului, izbaveste de osândirea în iad pe parintii
si pe fratii nostri, cei mutati în lume,
Tatal nostru, iubirea ce nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
6
Este
grozav întunericul departat de Dumnezeu, chinuit de constiinta si de scrâsnirea
dintilor, de focul cel nestins si de viermele cel neadormit; eu tremur
gândind ca aceea va fi si soarta mea, deci, eu pentru mine însumi ma rog
si pentru cei ce sufar în iad, ca sa se pogoare pese ei roua cu racoreala
cântând cântare lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul
6
Unde
era sa rasara lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, daca nu peste cei ce sedeau
în întuneric si în umbra mortii?! De aceea Te si pomenesc sufletele cele
din iad, pogoara-Te dar din nou între cele mai de jos ale pamântului si
scoate întru bucurie pe cei ce s-au despartit de Tine cu pacatele, însa
de Tine nu s-au departat. Deci, în numele Fiului si al Duhului Sfânt,
ne rugam Tatalui:
Tatal nostru, fiii Tai se chinuiesc, deci miluieste-i,
Tatal nostru, grele le sunt pacatele lor, ci îndurarea Ta este mare,
Tatal nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tau ca sa mântuiasca pe cei pacatosi,
Tatal nostru, cerceteaza necazul cel amar al sufletelor care s-au departat
de la Tine,
Tatal nostru, miluieste pe cei ce au prigonit adevarul din nestiinta,
Tatal nostru, iubirea Ta sa le fie nu foc, ci racoreala în rai,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
7
Voind,
Doamne, sa dai mâna de ajutor acelor morti, le-ai îngaduit ca în vis sa
se arate si prin vedenii, celor vii, ca pomenind cu dragoste pe cei adormiti
sa faca în amintirea lor fapte bune si nevoindu-se cu credinta sa strige
cu dragoste: Aliluia!
Icosul
7
Biserica
lui Hristos înalta rugaciuni pentru cei adormiti în toata lumea în fiecare
zi, la orice ceas, în tot pamântul. Pacatele lumii se curatesc cu sângele
cel curatitor al Mielului lui Dumnezeu. Sufletele celor adormiti se ridica
din moarte la viata si de pe pamânt la cer, cu puterea rugaciunilor de
la altarul Domnului:
Tatal nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei morti sa le faca scara
catre cer,
Tatal nostru, îndura-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare si a
tuturor sfintilor,
Tatal nostru, curateste-i pe cei pentru care credinciosii striga catre
Tine ziua si noaptea,
Tatal nostru, pentru nerautatea pruncilor, iarta pe parintii lor,
Tatal nostru, pentru lacrimile maicilor, rascumpara pacatele fiilor,
Tatal nostru, primeste milosteniile si rugaciunile noastre ca împlinire
la faptele lor bune,
Tatal nostru, sa fie sângele Fiului Tau, izvor de viata pentru aceia carora
le facem pomenirea,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
8
Lumea
întreaga se înfatiseaza ca un sfânt mormânt obstesc. Pretutindeni se gaseste
praful fratilor si al parintilor nostri, ziditi dupa chipul si asemanarea
lui Dumnezeu, rudenii ale noastre în Adam. Tu singur esti Acela ce fara
îndoiala ne-ai iubit pe noi.
Iarta pe toti cei ce au murit de la început si pâna acum, ca sa cânte
ei iubirii Tale de oameni. Aliluia!
Icosul
8
Vine
ziua vaiului ca un foc arzator, ziua cea mare si înfricosata a Judecatii
cea de pe urma, se vor descoperi cele ascunse ale oamenilor si se va deschide
Cartea Cunostintei.
Împacati-va cu Dumnezeu, striga Pavel Apostolul, mai înainte de acea zi:
Doamne ajuta-ne, si cu lacrimile celor vii, împlineste neajunsurile celor
morti.
Tatal nostru, în ceasul Judecatii, învredniceste-i pe ei si pe noi de
mila cea aducatoare de bucurie,
Tatal nostru, încununeaza cu slava pe cei ce au suferit munci pentru tine
si pentru aproapele,
Tatal nostru, daruieste adevarul Tau celor curatiti prin necazul lumii
acesteia pamântesti,
Tatal nostru, Cela ce stii numele tuturor, primeste-i pe cei ce s-au mântuit
în cinul calugaresc si cel mirenesc,
Tatal nostru, primeste pe pastorii cei cucernici împreuna cu fiii lor
cei duhovnicesti,
Tatal nostru, sa întâmpine robii Tai pe Mirele Hristos cu faclii aprinse,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
9
Binecuvântati,
iar nu pierdeti timpul care repede trece, fiecare ceas, fiecare clipa
ne apropie tot mai mult de mormânt; noua albire a parului, slabirea puterii
sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii stricaciunii pamântesti;
ne vestesc ca totul trece pe alaturi si se apropie fericirea cea vesnica
unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de biruinta:
Aliluia!
Icosul
9
Dupa
cum toamna copacii se despoaie de frunze, asa si viata noastra merge spre
cadere, cu fiecare an, cu fiecare luna, floarea tineretii se vestejeste,
lumina bucuriilor se stinge, batrânetea cea grea se apropie, prietenii
mor, cei de aproape se departeaza.
Voi, cei ce erati cândva tineri, plini de bucurie si de fericire, unde
sunteti acum?
Mormintele voastre zac fara glas, dar sufletele lor, sunt în Mâna Ta,
Doamne:
Tatal nostru, privirea si îngrijirea din lumea cea de dincolo de mormânt
ne cheama la rugaciune,
Tatal nostru, lumineaza cu soare frumos si încalzeste locasurile celor
morti,
Tatal nostru, sa se stearga pentru totdeauna vremea despartirii,
Tatal nostru, învredniceste-ne de bucuria întâlnirii cu ei în ceruri,
Tatal nostru, fa ca noi sa fim una cu tine,
Tatal nostru, întoarce celor raposati curatia pruncilor si bunatatea de
suflet al celor tineri,
Tatal nostru, fa ca sa fie viata lor cea vesnica luminata sarbatoare a
Pastilor,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
10
La
mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picaturile de ploaie
si cu nadejde ne rugam:
„Adevereste-ne, Doamne, cum ca i-ai iertat pe toti, spune-le cum ca îi
primesti în locasurile bucuriei, descopera în taina sufletului nostru
ca sa cântam”: Aliluia!
Icosul
10
Îmi
îndrept privirea în departare pe calea vietii trecute si vad o multime
din cei care au raposat din prima zi si pâna acum, binefacatori ai mei,
si cu îndatorita dragoste strig unele ca acestea:
Tatal nostru, miluieste pe toti cei ce mi-au dorit si mi-au facut mie
bine,
Tatal nostru, învredniceste-i maririi Tale, pe parinti si pe fratii nostri
si pe cei de aproape,
Tatal nostru, mântuieste pe cei ce mi-au binevestit mie cuvântul Tau,
Tatal nostru, preamareste în fata îngerilor pe cei ce m-au învatat sa
Te iubesc,
Tatal nostru, daruieste bucurie celor ce m-au povatuit cu presupunerea
vietii lor sfinte,
Tatal nostru, îndulceste cu tainica mana pe cei ce m-au ajutat în zile
grele.
Tatal nostru, Împaratia Ta sfârsit nu are, fa ca sa intre cei adormiti
întru bucuria Ta,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
11
Unde-ti
este moarte boldul? Unde-ti este întunecarea si frica cea mai dinainte,
caci de acum înainte tu esti dorita, tu ne împreunezi nedespartit cu Dumnezeu:
tu esti o mare odihna, tu esti o mare zi de sâmbata. Apostolul striga:
„Doresc sa mor, ca sa fiu împreuna cu Hristos!”; drept aceea privind la
moarte ca la o minunata asteptare si viata strigam: Aliluia!
Icosul
11
Învia-vor
mortii si se vor scula din morminte si se vor bucura cei de pe pamânt,
fiindca atunci se vor scula trupurile duhovnicesti preamarite, nestricacioase
luminate, oase uscate auzind cuvântul Domnului:
„Îmbracati-va cu vine, acoperiti-va cu piele, sculati-va din caruntetea
vremurilor trecute, caci sunteti rascumparati cu Sângele Fiului lui Dumnezeu;
prin moartea Lui sunteti înviati, a venit peste voi lumina Învierii.
Tatal nostru, descopera-le acum în tot adâncul savârsirilor Tale,
Tatal nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui si luna cea linistita,
Tatal nostru, fa sa vada si slava îngerilor care sunt para de foc,
Tatal nostru, Tu m-ai îndulcit cu frumusetea rasaritului si a apusului
de soare, deci sa vada si ei lumina vesnicei Tale Dumnezeiri,
Tatal nostru, tot sufletul sa fie luminat ca steaua diminetii si luceafarul
zorilor,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
12
Carnea
si sângele nu vor mosteni Împaratia lui Dumnezeu. Câta vreme petrecem
în trup suntem despartiti de Hristos. Daca nu murim nu putem învia pentru
vesnicie, caci se cade ca stricacios trupul acesta, sa se îmbrace în nestricaciune
si muritorul acesta sa se lumineze cu nemurirea, ca astfel în lumina zilei
celei neînserate sa cânte neîncetat: Aliluia!
Icosul
12
Asteptam
bucuria întâlnirii cu Domnul, asteptam razele luminoase ale Învierii,
asteptam scularea din morminte a celor apropiati ai nostri si îmbracarea
celor morti cu slava vie; prin preschimbarea întregii fapturi, vom striga
Ziditorului unele ca acestea:
Tatal nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinta bucuriei si binelui,
Tatal nostru, ridica-ne pe noi din adâncul pacatului la sfintenie,
Tatal nostru, daruieste celor raposati ca sa împarateasca peste fapturile
în cinste,
Tatal nostru, fa ca sa le fie lor Hristos Domnul, lumina pururea aprinsa,
Tatal nostru, da-ne si noua ca împreuna cu ei sa praznuim Pastile nestricaciunii,
Tatal nostru, nu te desparti de robii Tai pâna la sfârsit,
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor
robilor Tai!
Condacul
13:
O!
Preaîndurate Parinte, cela ce esti fara de început si voiesti ca toti
sa se mântuiasca, Cel ce ai trimis la cei pierduti pe Fiul Tau si Dumnezeul
nostru si ai turnat peste ei, Duhul cel de viata datator, miluieste, iarta
si mântuieste pe rudeniile noastre si pe toti cei din veac adormiti, cu
solirile lor, cerceteaza-ne pe noi ca împreuna cu ei sa cântam Tie, Mântuitorului
si Dumnezeului nostru, cântarea: Aliluia!
Acest
condac se zice de 3 ori; apoi Icosul si Condacul 1.
Rugaciune catre Maica Domnului
O,
Preasfânta Doamna, de Dumnezeu Nascatoare, catre tine, preacurata, nazuim.
Tu esti cetatea tare si mijlocitoare si acoperamântul tuturor celor ce
alearga la tine cu credinta si nadejde. Ceea ce esti binecuvântata, te
rugam, asculta rugaciunea nevrednicilor robilor tai si soleste întotdeauna
pentru adormitii robii tai. Tu pururea mijloceste pentru cei ce cinstesc
pe tine cu dreapta credinta si care alearga sub acoperamântul tau si se
roaga cu credinta pentru cei bolnavi, napastuiti si întristati, însa mijlocirea
ta si rugaciunea ne este si mai trebuincioasa dupa moartea noastra.
Dupa Dumnezeu la tine avem nadejde tare, caci nimeni din cei ce se roaga
tie nu iese de la tine fara ajutor, decât cu bucurie, mângâiere si îndulcire.
Preasfânta Doamna, Nascatoare de Dumnezeu, roaga pe Fiul tau si Dumnezeul
nostru sa daruiasca celor adormiti iertare si lasarea pacatelor.
Roaga-te, Nascatoare de Dumnezeu, caci mult poate rugaciunea Maicii spre
bunavoirea Stapânului, fiindca Domnul primeste de la tine tot cuvântul
despre iertare.
Deci, si tu, primeste ale noastre rugaciuni ce le aducem tie, Preasfânta
Fecioara, din toata inima si din tot sufletul nostru pentru sufletele
adormitilor robilor tai.
Te rugam Stapâna, sa le ajuti cu îndraznirea cea de Maica ce o ai catre
Domnul, ceea ce esti plina de dar, ajuta-le sa se îndrepteze înaintea
Celui ce sade pe tronul Slavei, ca sa nu fie rusinati în fata îngerilor
si a tuturor Sfintilor, în fata lumii cea de sus si a celor de jos.
O, Preasfânta Doamna, Împarateasa si Stapâna, tu esti podul care duci
la cer pe cei de pe pamânt.
Tu esti deschiderea usilor Raiului si tie slava îti înaltam si Tatalui
si Dumnezeului nostru în vecii vecilor: Amin!
Milostiv fii, Doamne, cu mine pacatosul!
Rugaciune pentru o moarte buna
Doamne
Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurarii, îngenunchez înaintea Ta, cu inima
înfrânta si zdrobita; Tie îti încredintez ceasul cel din urma al vietii
mele si ceea ce urmeaza dupa aceea.
Când picioarele mele slabite vor face sa înteleg ca aceasta corabie a
vietii mele se apropie de tinta calatoriei, Doamne Iisuse Hristoase, ai
mila de mine!
Când ochii mei slabiti si tulburati de apropierea mortii, vor privi staruitor
catre Tine, Doamne Iisuse Hristoase, ai mila de mine!
Când mâinile mele tremurânde si amortite, nu vor mai putea tine bine crucea
Ta, si fara voia mea o voi lasa sa cada peste patul durerii mele, Doamne
Iisuse Hristoase, ai mila de mine!
Când urechile mele nu vor mai auzi vorbele oamenilor, ca sa asculte glasul
Tau care va rosti judecata de care va depinde soarta mea, Doamne Iisuse
Hristoase, ai mila de mine!
Când gândurile mele vor fi întunecate de frica mortii, când sufletul meu
se va lupta cu duhul întunericului care vrea sa-mi acopere ochii inimii
pentru a pierde îndurarea Ta si astfel sa ma arunce în chinurile deznadejdii,
Doamne Iisuse Hristoase, ai mila de mine!
Când inima mea obosita abia va mai bate, luptându-se cu vrajmasii mântuirii
mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai mila de mine!
Când voi varsa lacrimile cele din urma, semn al nimicniciei mele, primeste-le
ca o jertfa de pocainta, si în clipele acelea, Doamne Iisuse Hristoase,
ai mila de mine!
Când cei din jurul meu, simtind sfârsitul vietii mele Te vor chema în
ajutor pentru mine, Doamne Iisuse Hristoase ai mila de mine!
Când sufletul meu îsi va lua ramas bun de la lumea aceasta si va lasa
trupul meu fara de viata primeste întoarcerea fiintei mele la Tine ca
o jertfa ce Ti se cuvine: Doamne, Iisuse Hristoase ai mila de mine!
Când, în sfârsit, sufletul meu se va înfatisa înaintea Ta si va vedea
pentru prima data stralucirea negraita a Dumnezeirii tale, nu-l îndeparta
de la Fata Ta; binevoieste a ma primi în locasurile Tale cele ceresti
ca în veci sa-ti cânt si sa Te slavesc!
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai mila de mine! Amin!
Acest
acatist s-a tiparit cu binecuvântarea Preasfintitului Iustinian al Maramuresului.
Editura
BUNAVESTIRE
2001
|