Orasul Alba Iulia are o istorie milenarã.
În prima jumãtate a secolului al II-lea î. Hr., izvoarele
antice mentioneazã tribul apulilor si pe regele Rubobostes. Ptolemeu,
în lucrarea sa "Geographia", aminteste printre
cele 40 de localitãti mai importante din Dacia si de Apoulon,
din zona centralã a Transilvaniei. Mai târziu, romanii
au ridicat aici un puternic castru care a jucat un rol important, fiind
centrul economic, militar si administrativ al întregii Dacii romane.
Împãratul Septimius Severus ridicã asezarea pe prima
treaptã în ierarhia oraselor romane, aceea de municipiu,
fiind cunoscutã cu denumirea de "municipium Septimius
Apulense".
La începutul evului mediu, Bãlgrad,
cum se numea atunci, s-a impus ca principal centru al Transilvaniei.
La 1 noiembrie 1599, dupã victoria de la Selimbãr, Mihai
Viteazul isi face trumfala intrare în acest oras. Dupã
unirea Moldovei cu celelalte douã principate române în
mai 1600, marele domnitor se numeste "Din mila Domnului"
domnitor al celor trei principate: Tara Româneascã, Transilvania
si Moldova, reusind sã împlineasca pentru prima datã
în istorie, cel mai râvnit ideal al românilor- unirea
celor trei principate românesti sub un singur conducator.
Dar prezenta marelui voievod unificator a fost
simtitã la Alba Iulia cu câtiva ani înainte -în
anul 1597, prin ctitoria Catedralei Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei
cu hramul "Sfânta Treime"-simbol al unitãtii
de credintã si neam al celor trei tãri românesti,
(în vecinãtatea zidurilor cetãtii), care a fost
mai bine de un secol un centru important religios si cultural în
Transilvania. Mitropolia Ortodoxã a devenit, asa cum scrie marele
nostru istoric Nicolae Iorga, "cel mai trainic si mai de folos
asezãmânt al neamului nostru de peste munti" si
a avut adevãrati pãrinti spirituali si oameni de culturã,
printre care amintim: Teoctist, Dosoftei, Ghenadie II, Sfintii mãrturisitori
Ilie Iorest si Sava Brancovici (pomeniti la 24 aprilie), Simion Stefan,
Ghenadie III, Daniil, Iosif Budai, Ioasaf, Sava III, Varlaam, Teofil,
Atanasie si altii. Aici au cunoscut lumina tiparului "Evanghelia
cu învãtãturã" (1461), "Psaltirea"(1651),
Bucoavna (1699- primul abecedar tipãrit în limba românã)
si cel mai de seamã - "Noul Testament de la Bãlgrad"
din anul 1648 - tipãrit la initiativa mitropolitului cãrturar
Simion Stefan. Catedrala Mitropoliei nu s-a pastrat fiind darâmata
în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714, numeroase
materiale fiind folosite la construirea Bisericii ortodoxe Maieri din
Alba Iulia.
Însã, începând cu anul
1988 se reconstruieste noua bisericutã din lemn în stil
maramuresan, pe acelasi loc si cu acelasi hram, sfintindu-se în
anul 1992. "Veche dar tânara, Biserica Memorialã "Mihai
Viteazul" doreste sã tinã treazã constiinta
comunitãtii strânse în jurul acestui sfânt
locas de tainã si rugãciune."
Bisericuta Mihai Viteazul se sfinteste in 26 noiembrie 2006 si are ca
ocrotitor pe Cuviosul Pãrintele nostru Sfântul Siluan
cel de la Sfântul Munte Athos.
|